Aici eşti?

Ce-ar fi să ne uităm spre mare,

noaptea,

când valurile nu mai bat, când amorţesc?

Să-nenvelim în goliciunea mării, în goliciunea noastră,

cu valuri roşii!

Nebuneşte

să ascundem totu-n muzică şi-n şoapte.

-Vrei să dansăm?

-Făptura-ntreagă-mi cere dans,

şi trup şi suflet!

Da, am dansat.

Ori poate crezământul meu deşert e?

Apoi se naşte zborul?

Şi noi?

Să fim aici?

-Da sunt aici, îmi spun.

Privesc şi îţi văd trupul.

-Aici eşti?

Eveniment literar „regizat” de Cristi Avram -"Lansare de carte în cadrul omagiului adus lui Nichita Stănescu"

    Cuvintele devin “Necuvinte”atunci când vine vorba despre un poet de o profunzime şi intensitate remarcabilă, aşa cum a fost şi încă mai este în sufletele tuturor Nichita Stănescu. Pentru că pe 31 martie s-au împlinit 78 de ani de la naşterea sa, ieri,4 aprilie 2011, la Colegiul Naţional “Grigore Ghica” poetul a fost omagiat şi vocea i s-a auzit din nou ca în vremurile în care îl aveam printre noi. Activitatea a fost pregătită de un elev al clasei XI B, Cristi Avram ajutat de prof. Daniela Pavel, bibliotecar Mariana Hluşcu şi Andreea Tudosă din XII E. “Este inedit ceea ce s-a întâmplat astăzi aici pentru că este pentru prima oară când un elev face singur o activitate întreagă”, a spus prof. Daniela Pavel.
          
               Omagiul adresat poetului a constat în prezentarea biografiei, vizionarea unui interviu cu acesta şi o “Scrisoare pentru Nichita.” Nichita Stănescu e undeva în vârful unei ierarhii a născătorilor de sentiment; pe o scară a valorilor, el ocupă locul fruntaş. Pentru mine Nichita Stănescu rămâne mai mult decât un poet, rămâne o rază de lumină datorită căreia reuşesc să văd în întuneric. El devine un álter égo pentru oricine se poate alipi necuvintelor sufletului stănescian”, a spus Cristi Avram.
        
              La finalul activităţii, Cristi Avram a pregătit şi lansarea propriei cărţi, a unui volum de teatru tipărit în primăvara aceasta la Iaşi, care poartă numele de „Păuni într-un cabinet medical” Povestea cărţii este poate întruchiparea unui spectacol. Drumul a fost unul oniric. Nu mi-am dat seama când a apărut fiecare rând din carte. Mărturisesc că de ziua mea, o vecină mi-a adus în dar câteva pene de păun pe care le-am aşezat în preajma biroului. Privindu-le mi-am recreat păunul purtător şi am căutat liantul dintre acesta şi om. Apoi după prima piesă au apărut celelalte şi apoi... iată-le, inrămate aici, în acest "cabinet medical" securizat în copertă. Am ales teatru pentru că a fost un dialog cu mine insumi şi pentru că de arta teatrului mă simt invaluit; sunt aproape dependent.” Scris într-un timp relativ scurt şi marcat de tranziţia dintre anotimpuri, volumul alcătuit din 5 cicluri dramatice reprezintă un debut care oferă cititorului şansa de a deveni  “spectator virtual al lumii ce i se dezvăluie.” (DorohoiNews, Mădălina O.)