Ce-ar fi să ne uităm spre mare,
noaptea,
când valurile nu mai bat, când amorţesc?
Să-nenvelim în goliciunea mării, în goliciunea noastră,
cu valuri roşii!
Nebuneşte
să ascundem totu-n muzică şi-n şoapte.
-Vrei să dansăm?
-Făptura-ntreagă-mi cere dans,
şi trup şi suflet!
Da, am dansat.
Ori poate crezământul meu deşert e?
Apoi se naşte zborul?
Şi noi?
Să fim aici?
-Da sunt aici, îmi spun.
Privesc şi îţi văd trupul.
-Aici eşti?
Altă matematică
RăspundețiȘtergereNoi ştim că unu ori unu fac unu,
dar un inorog ori o pară
nu ştim cât face.
Ştim că cinci fără patru fac unu,
dar un nor fără o corabie
nu ştim cât face.
Ştim, noi ştim că opt
împărţit la opt fac unu,
dar un munte împărţit la o capră
nu ştim cât face.
Ştim că unu plus unu fac doi,
dar eu şi cu tine,
nu ştim, vai, nu ştim cât facem.
Ah, dar o plapumă
înmulţită cu un iepure
face o roşcovană, desigur,
o varză împărţită la un steag
fac un porc,
un cal fără un tramvai
face un înger,
o conopidă plus un ou,
face un astragal...
Numai tu şi cu mine
înmulţiţi şi împărţiţi
adunaţi şi scăzuţi
rămânem aceiaşi...
Pieri din mintea mea !
Revino-mi în inimă !
http://www.youtube.com/watch?v=3dOpw52eKXU&feature=related
Vei plânge mult ori vei zâmbi?
RăspundețiȘtergereEu
nu mă căiesc,
c-am adunat în suflet şi noroi-
dar mă gândesc la tine.
Cu gheare de lumină
o dimineaţă-ţi va ucide-odată visul,
că sufletul mi-aşa curat,
cum gândul tău il vrea,
cum inima iubirii tale-l crede.
Vei plânge mult atunci ori vei ierta?
Vei plânge mult ori vei zâmbi
de razele acelei dimineţi,
în care eu ţi-oi zice fără umbră de căinţă:
"Nu ştii, ca numa-n lacuri cu noroi în fund cresc nuferi?"
Aici sunt.
RăspundețiȘtergere<3