şi muşcă din tăcerea mea!
Astă noapte ţi-am ascuns lumina
ochilor în sâni-ţi uzi
lăsând-o să se-nece.
De acolo ea, nebuna,-şi face drum spre mine
mult mai dulce, în bobi de piatră.
Femeie ridică-ţi patul mâinii şi odihneşte-mă!
Dezleagă-ţi trupul din statuia neiubirii.
Dezleagă-ţi trupul din statuia neiubirii.
Năvale sângele din tălpi la inimă.

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu